Cash flow

Cash flow = flux de numerar, flux de disponibilitati nete, flux de trezorerie

Indiferent de notiunea utilizata, fluxul de disponibilitati nete este rezultatul diferentei dintre intrarile si iesirile efectuate de o intreprindere pe parcursul exercitiului financiar ( perioada cuprinsa intre 01 ian si 31 decembrie; sau de la data infiintarii intreprinderii pana la 31 decembrie ). Intrarile ( incasari ) reprezinta acei bani care se incaseaza de la clienti, debitori, investitori Iesirile ( plati ) sunt masurate de banii dati pentru a plati salarii, chirii, creditori.

Disponibilitatile nete de la sfarsitul anului rezulta din:

• disponibilitatile de la inceputul anului
• incasarile de pe parcursul anului(aport suplimentar de capital al actionarilor sau asociatilor, imprumuturi primite pe termen lung, incasari din vanzarea unor active corporale imobilizate, incasari din vanzari)
• platile de pe parculsul anului(rate platite pentru credite pe termen lung, investitii pe termen lung pentru dezvoltare, cumparari pentru consumuri intermediare si/sau pentru revanzare)

Cash flow poate fi :
a) cash flow pozitiv= banii care intra in firma sunt mai multi decat cei care ies din firma
b) cash flow negativ= banii care ies din firma sunt mai multi decat cei care intra in firma(poate fi determinat de necolectarea la timp a banilor de la clienti)

Componetele cash flow-ului:
-cash flow operational( generat de operatiuni interne) se compune din banii proveniti din vanzarea produselor sau serviciilor
-cash flow de investitie( bani generati intern, din activele non-operationale)
-cash flow financiar( bani proveniti din surse externe: debitori, investitori, actionari, plata dividendelor. Fluxul de disponibilitati nete este esential pentru supravietuirea unei intreprinderi. In cazul in care o firma nu are bani suficienti pentru a sustine operatiunile aceasta este insolvabila. Fluxurile de numerar apar in principal dine cele trei active de finantare, operaiuni, investitie.

Protejarea riscului valutar

         Hedgingul valutar (deasemenea cunoscut sub numele de protejarea impotriva riscului valutar) reprezinta o modalitate prin care se incearca administrarea unui risc care poate aparea atunci cand sunt aplicate anumite strategii de investitii in strainatate. Structura procesului de hedging valutar va incerca sa compenseze orice miscari in valoarea monedei utilizata in schema de investitie. Scopul principal este minimizarea expunerii unui investitor la miscari nefavorabile in piata valutara, deci un venit rezonabil din acea investitie va fi dobandit, chiar daca valuta implicata are o scadere.